articol_10_final640x400

România e de vânzare ! Mai avem încă. Mai ales pământ.

România are a şasea suprafaţă agricolă din Uniunea Europeană cu 13,6 milioane de hectare, din care 8,5 milioane de hectare arabile şi o poziţie strategică la Marea Neagră. Investitorii străini controlează prin proprietate sau contracte de arendă pe termen lung circa un milion de hectare de teren arabil. Conduc în top, italienii, germanii, arabii, maghiarii.

Începând cu ianuarie 2014, la 7 ani după aderarea la UE piaţa terenurilor din România a fost liberalizată astfel încât persoanele fizice străine să poată cumpăra pământ în ţara noastră. Persoanele juridice o făceau deja de mai înainte.

UE doreşte ceva cu ardoare : comasarea terenurilor agricole. Deoarece, chipurile, ar putea fi exploatate mai usor şi mai eficient. Ne şi “recomandă” cum.

Problema este că entităţi străine, mai ales din UE, au fost foarte active în a cumpăra terenuri pentru că sunt foarte ieftine – echivalentul a 5% din preţul unui hectar din Franţa, Olanda sau Germania.

Chiar Ungaria, ca stat, este interesată în a cumpăra terenuri în Transilvania. Prin interpuşi maghiarii au deja 100.000 hectare în posesie. Evident că, oficial, aceasta este o minciuna a unor agitatori români.

Aşadar, sub chipul libertăţilor şi egalităţii economice se ascund interese, inclusiv statale, care aduc atingere de pe acum intereselor Poporului Român şi a României. În viitor, vor fi şi mai clar vizibile.

E lesne de înţeles că atâta timp cât Statul Român nu va face nimic pentru a recupera acest pământ, nici măcar un nou razboi mondial nu va şterge dreptul de proprietate care va fi revendicat de alţii peste decenii. Aşa cum se întâmplă acum în Transilvania cu descendeţii grofilor care vor să primească înapoi „in integrum” ce au avut stramoşii lor asupritori.

Chiar în această perioadă, omul de afaceri Adrian Porumboiu, aflat pe locul 3 în ceea ce priveşte suprafaţa exploatată (5000 hectare în proprietate şi 40.000 de hectare luate în arendă) a anunţat că vinde tot către o firmă americana, condusă de un cetăţean american născut în Rusia, sprijinit de o divizie a Băncii Mondiale. Aşadar, un soi de om fără naţionalitate dar cu legături sigure în anumite sfere de influenţă. Şi totul la „modicul” preţ de 110 milioane de euro. La acestea se vor mai adăuga datoriile firmelor lui Adrian Porumboiu către creditori, printre care cea mai mare expunere o are BCR. Aşadar, banii se învârt în anumite cercuri ermetic închise. Consecinţele sunt resimţite din plin de statele-colonii, precum România.

Mai e un aspect – subvenţiile europene. Aşadar, e foarte profitabil pentru vestici să cumpere terenuri la noi. Pentru că investiţia le este amortizată numai dacă iau în calcul subvenţiile. Aşadar, banii se întorc de unde vin, iar noi rămânem fără dreptul de proprietate asupra terenurilor. Bună afacere!

Un aţa-zis investitor în agricultură ce urmăreşte de fapt ? Un singur lucru – maximizarea profitului. Cum ? Printr-o exploatare intensivă. Acest proces duce la deprecierea calitativă a solurilor. Nu ar trebui să ne mire dacă vom constata că peste 20-30 de ani vom avea soluri care nu vor mai produce aproape nimic. Dar atunci va fi prea târziu. La fel cum nu vedem problema cu exploatarea gazelor de şist, a înstrăinării izvoarelor de ape minerale, a înstrăinării exploatării resurselor de gaze şi petrol, a exploatării sălbatice a pădurilor şi a celorlalte resurse (aur, cupru, sare, marmură, etc). Avem cu ce reclădi această ţară ? Avem. Dar politicienii noştri sunt strict interesaţi de propriul interes – să le iasă bani, să le iasă statisticile şi să nu iasă din cuvântul celor care le „recomanda” (a se citi „le porunceşc”), fie ei de la Bruxelles sau de la Washington. Aşadar, specia aceasta de oameni, cu capul plecat şi umili, în niciun caz nu poate inspira respect nicăieri în lume şi în nicio epocă.

Cu ce se aseamănă actuala „comasare” a terenurilor agricole pentru a fi exploatate ? Cu ceea ce se întâmpla în secolul XIX, tot aici la noi, când arendaşii erau în majoritate evrei. Ce făceau ? Acelaşi lucru ca actualii şi viitorii arendaşi străini – exploatau la sânge. Acum însă se exploateaza la sânge într-un profund acord cu cei care conduc ţara. Bine, la drept vorbind, şi atunci exploatarea se făcea la fel, boierimea română fiind la curent cu practicile acestora. Atunci însă aceasta exploatare era văzută ca ceva “firesc”, ca o prelungire a drepturilor “fireşti” ale boierimii şi a obligatiilor „fireşti” ale ţăranilor supuşi. Acum, sub forma economiei de piaţă, a concurenţei libere şi a democraţiei, „beneficiem” de aceleaşi metode. E drept că nu a trecut „decât” un secol şi ceva ….

Istoria se repetă ! Noi nu am învăţat nimic !

V-aţi gândit cum ar fi dacă România ar avea un fond suveran prin care să cumpere terenurile care nu mai pot fi muncite de proprietarii lor, în special români (Statul e un prost administrator atâta timp cât e condus de oameni corupţi) ? Cum ar fi dacă Statul Român ar încerca recuperarea terenurilor deja vândute către străini ? Cum ar fi dacă s-ar oferi facilităţi de finanţare pentru agricultorii români ? Cum ar fi dacă ar fi sprijiniţi să cumpere utilaje moderne pentru lucrarea pământului ? Cum ar fi dacă li s-ar explica faptul că ceea ce conteaza cel mai mult este calitatea produselor, nicidecum cantitatea (vezi problemele de sănătate generate de plantele modificate genetic şi de producţiile din ce in ce mai slabe calitativ din cauza chimizării excesive) ? Cum ar fi dacă producătorii autohtoni ar fi sprijiniti să dezvolte lanţuri de producţie, prelucrare şi distribuţie complete, în aşa fel încât să nu vindem mereu materie prima ci produse finite ? Cum ar fi dacă tinerii ar fi încurajaţi cu adevărat să se mute la sat pentru a cumpăra şi lucra pământul ? Cum ar fi dacă satul românesc ar fi reînviat ?

Ah! E o problemă. „Contravine recomandărilor şi principiilor Uniunii Europene” ! Sunt însă ţări care nu au acceptat. Deci, se poate…

Cei care pierd legătura cu pământul, pierd legătura cu istoria, pierd legătura cu tradiţia Poporului Român. Ce ajung ? Nişte „cetăţeni europeni cu drepturi”, nişte cetăţeni universali. Adică nimic. Orice, dar nu români.

Suntem Partidul România Unită şi nu dorim înstrăinarea pământurilor României !

Adauga un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes:

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>